Majoritatea BBG-urilor (Browser Based Games) implică în principiu câteva click-uri pe zi şi multă răbdare. Nu tu animaţii, sunete sau orice altceva interactiv. Numai text şi imagini. Şi totuşi iată-mă cu o navă de Level 6 în drum spre Cobalt Rings ca să-mi termin misiunea de a aduce 72 de Medical Kits şefului staţiei de curăţenie. Nu numai că e plictisitor, dar oricum ştiu că nu pot să ajung prea departe pentru că unii chiar plătesc aşa-zisele “conturi Premium” pentru a avansa mai repede în nivel. Deci… nu numai că sunt vreo 37.000 de oameni care chiar joacă, unii dintre ei dau şi bani lunar pentru unele avantaje. Nici unul din iei nu are nimic de câştigat, jocul nu se termină niciodată din câte îmi dau seama (nu e pe runde, nu există un obiectiv final, trebuie doar să mişuni de colo-colo)… până la urmă numai dorinţa de a ajunge cât mai sus în clasament justifică oarecum competiţia.

Şi totuşi mă joc şi eu. Habar n-am de ce, nici măcar nu e ca într-un MMO gen World of Warcraft să zicem, unde mai ai feeling-ul ăla că eşti într-o alianţă şi faci o treabă împreună cu alţii. Dar nu, eu stau şi dau click pe butonul de atac după care citesc rezultatul luptei şi cât de interesantă a fost… bineînţeles textele se repetă de fiecare dată, aşa că orice manevră şmecheră se termină cu mine “râzând triumfător” şi orice lovitură “trimite bucăţi din inamic în toate părţile galaxiei”… palpitant, nu? Nu…

Aşa că…totuşi care-i faza cu jocurile astea?

P.S: Dacă daţi click aici vă voi jefui de nu vă vedeţi!

Mâţu’

Aproape de fiecare dată când mă uit la un poster cu un film nou, o bucăţică din mine moare. Şi în ritmul ăsta nu o să mai rămână nimic, pentru că titlurile mari şi colorate sunt parcă din ce în ce mai adaptate decât traduse, iar lipsa de orice fărâmă de logică ridică următoarea întrebare: oare la ce (sau la cine) sunt adaptate?

Traducerile mot-a-mot sunt altă mâncare de peşte şi nu mă iau de ele, problema apare când creativitatea traducătorilor o ia pe şapte cărări. Parcă şi aud cum sună o conversaţie între doi dinăştia la o bere: “Băh, şi ştii cum i-am zis la Trainspotting? I-am zis Din viaţă scapă cine poate ! -Asta nu-i nimic, odată am tradus Primal Instinct în Fantezii pe Internet!”. Nu am inventat astea, daţi un google dacă nu mă credeţi . Înţeleg că unele titluri nu merg traduse în aceaşi formă ca cea originală, dar una e să adaptezi la ceva cât mai potrivit şi alta e să deschizi dicţionarul aiurea să vezi ce pică… Numai câteva exemple:

Assault on Dome 4 = Justiţiarul Spaţial
Body of Evidence = Preţul Trupului
Circle of Deception = Dependenţă
The Rocketman – Un Astronauc pe Marte
Meet the Parents – Un Socru de Coşmar
The Fighting Temptations – Moştenire cu Cântec

Prea de tot. Plus că nu numai titlurile au de suferit, nu se întâmplă rar când “public attorney” devine “avocatul poporului”, “light cavalry” se transformă în “cavaleria luminii” şi replici întregi sunt măcelărite:

„They are hungry and bored” = „N-au osinză şi sunt plictisiţi”
„It’s good to be back” = “Ce bine e să fii în spate”
„now we know what our odds are” = „Ştim care ne sunt ciudăţeniile”
„It’s bulletproof” = “Sunt gloanţe oarbe”

Mai multe aici… Vorbind de filme, chiar mă gândeam să fac un maraton cu Star Wars şi Lord of the Rings (pardon, Gâlceava din Stele şi Stăpânitorul Verighetelor). Need chips…

Mâţu’

Cam aşa ceva se întâmplă atunci când te joci de-a rock-rostogolu’. Nu-l putem învinui că nu încearcă :) . Oricum tipu’ e talentat, trebuie să recunoaşteţi.

Eat your heart out, Craddle of Filth!

Mâţu’

Am găsit pe forumuri o listă cu 47 de lucruri care nu se întâmplă niciodată într-un episod din Star Trek. Presupunând că aţi urmărit serialul (mă refer la seriile originale, nu aiurelile astea noi), aţi observat vreodată că:

1. The Enterprise runs into a mysterious energy field of a type that it has encountered several times before.

2. The Enterprise goes to check up on a remote outpost of scientists, who are all perfectly all right.

3. The Enterprise comes across a Garden-of-Eden-like planet called Paradise, where everyone is happy all the time. However, everything is soon revealed to be exactly as it seems.

4. The crew of the Enterprise discover a totally new lifeform, which later turns out to be a rather well-known old lifeform, wearing a silly hat.

5. The crew of the Enterprise are struck by a strange alien plague, for which the cure is found in the well-stocked sickbay.

6. An enigmatic being composed of pure energy attempts to interface to the Enterprise‘s computer, only to find out that it has forgotten to bring the right leads.

7. A power surge on the Bridge is rapidly and correctly diagnosed as a faulty capacitor by the highly-trained and competent engineering staff.

8. A power surge on the Bridge is fails to electrocute the user of a computer panel, due to a highly sophisticated 24th century surge-protection feature called a “fuse.”

9. The Enterprise ferries an alien VIP from one place to another without serious incident.

10. The Enterprise is captured by a vastly superior alien intelligence which does not put them on trial.

11. The Enterprise separates as soon as there is any danger.

12. The Enterprise gets involved in an enigmatic, strange, and dangerous situation, and there are no pesky aliens they can blame it on in the end.

13. The Enterprise is captured by a vastly inferior alien intelligence, which they easily pacify by offering it some sweeties.

14. The Enterprise is involved in a bizarre time-warp phenomenon, which is in no way connected with the 20th century.

15. Somebody takes out a shuttle and it doesn’t explode or crash.

16. A major Starfleet emergency breaks out near the Enterprise, but fortunately some other ships in the area are able to deal with it to everyone’s satisfaction.

17. The shields on the Enterprise stay up during a battle.

18. The Enterprise visits the Klingon Homeworld on a bright, sunny day.

19. An attempt at undermining the Klingon-Federation alliance is discovered without anyone noting that such an attempt, if successful, “would represent a fundamental shift of power throughout the quadrant.”

20. A major character spends the entire episode in the Holodeck without a single malfunction trapping him/her there.

21. Picard hears the door chime and doesn’t bother to say “Come.”

22. Picard doesn’t answer a suggestion with “Make it so”!

23. Picard walks up to the replicator and says, “Coke on ice.”

24. Counsellor Troi states something other than the blindingly obvious.

25. Mood rings come back in style, jeopardizing Counselor Troi’s position.

26. Worf and Troi finally decide to get married, only to have Kate Pulaski show up and disrupt the wedding by shouting, “Did he read you love poetry?! Did he serve you poisonous tea?! He’s mine!”

27. When Worf tells the bridge officers that something is entering visual range no one says “On screen.”

28. Worf actually gives another vessel more than two seconds to respond to one of the Enterprise’s hails.

29. Worf kills Wesley by mistake in the holodeck. (Pity this wasn’t done in “Cause and Effect” then we could have seen it five times without rewinding the tape!)

30. Wesley Crusher gets beaten up by his classmates for being a smarmy git, and consequently has a go at making some friends of his own age for a change.

31. Wesley saves the ship, the Federation, and the Universe as we know it, and everyone is grateful (including the ‘Net).

32. The warp engines start playing up a bit, but seem to sort themselves out after a while without any intervention from boy genius Wesley Crusher.

33. Wesley Crusher tries to upgrade the warp drive and they work better than ever.

34. Beverly Crusher manages to go through a whole episode without having a hot flash and getting breathless every time Picard is in the room.

35. Guinan forgets herself, and breaks into a stand-up comedy routine.

36. Data falls in love with the replicator.

37. Kirk (or Riker) falls in love with a woman on a planet he visits, and isn’t tragically separated from her at the end of the episode.

38. The Captain has to make a difficult decision about a less-advanced people which is made a great deal easier by the Starfleet Prime Directive.

39. An unknown ensign beams down as part of an away team and lives to tell the tale.

40. Spock or Data is fired from his high-ranking position for not being able to understand the most basic nuances of about one in three sentences that anyone says to him.

41. Kirk’s hair remains consistent for more that one consecutive episode.

42. Kirk gets into a fistfight and doesn’t rip his shirt.

43. Kirk doesn’t get into a fistfight.

44. Kirk doesn’t end up kissing the troubled guest-female before she doesn’t sacrifice herself for him.

45. Scotty doesn’t mention the laws of physics.

46. Spock isn’t the only crew member not affected by new weapon/attack by alien race/etc due to his “darn green blood” or “bizarre Vulcan physiology” and thus he cannot save the day.

47. The episode ends without Bones and Kirk laughing at Spock’s inability to understand the joke, and he doesn’t raise his eyebrows!

    Mâţu’
    

Sesiunea se aproprie de sfârşit, iar asta înseamnă că urmează câteva luni de timp liber, exceptând ocazionalele seminarii şi laboratoare. Apare deci inevitabila întrebare: cu ce îmi voi ocupa timpul? Răspunsurile conduc spre următoarele două direcţii: 1. voi freca menta lenevind aiurea cum fac deobicei 2. nu voi mai pierde timpul ca până acum şi-l voi investi util într-un proiect. Parcă la fiecare Revelion ne lovim de o situaţie similară, când ne propunem să fim mai activi, mai binevoitori, mai harnici etc. în anul care vine. Bullcrap, nu se ţine nimeni de astea, iar eu nu mă abat prea tare de la regulă. Poate doar puţin .

Mai exact, întotdeauna mă apuc de proiecte (prin “proiect” mă refer nu numai la ce este legat de calculatoare), dar foarte rar se întâmpla sa le mai şi termin. O grămadă de site-uri, programe, jocuri, desene şi colecţii sunt pe jumătate gata şi totuşi nu le voi termina niciodată. De ce? Păi să vedem ciclul de viaţă a unui “proiect” oarecare:

• Pasul 1: Căutarea unei idei

• Pasul 2: După ce am o idee, urmează pasul de research

• Pasul 3: Realizarea graficii integral sau parţial (dacă e vorba de un program/site, altfel pasul 3 cuprinde schiţarea pe hârtie a modului de funcţionare sau a ideii de bază)

• Pasul 4: Mă apuc de lucru, primele 6 – 7 zile merg repede

• Pasul 5: În cele din urmă ajung la pragul de 50% gata, aici încep să mă plictisesc de proiect

• Pasul 6: Fie îl las baltă fie mai lucrez vreo 10% – 15% din el cu un efort de voinţă

• Pasul 7: Găsesc o scuză pentru a abandona proiectul (nu e timp / vine altă idee mai “bună” etc.)

• Pasul 8: Vine ideea pentru următorul “proiect”

• Pasul 9: Se reia Pasul 1

Uneori încerc să revin asupra unora din ele, însă nu mai înţeleg mare lucru din ce lucrasem înainte şi îmi trece repede faza asta . Există câteva strategii care ajută totuşi la finalizarea proiectelor şi pot fi cu adevărat utile în combaterea lenei, iată câteva pe care le-am testat:

1. Înainte de a te apuca să faci ceva (care îţi place şi vrei să-l şi termini), crează o atmosferă plăcută înainte. De exemplu, acum când mă apuc de un proiect amplu mă asigur că de fiecare dată când lucrez la el am muzica preferată pe fundal şi o bere rece pe birou. (Hint: cât mai departe de tastatură!)

2. Uneori e bine să nu vă nu te apuci singur de proiect dacă e ceva amplu. Avantajul este că aşa îl puteţi termina mai repede, iar atunci când se ajunge la criticul “50% gata” mai faceţi încă vreo 25% din el să nu vă dezamăgiţi coechipierul. De acolo ar fi păcat să nu continuaţi, că doar e aproape gata …

3. Încercaţi să vă folosiţi cât mai eficient de avântul iniţial. Atunci e cheful cel mai mare, când ideea e fresh. Cu cât realizaţi mai mult la început cu atât aveţi şanse mai mari de a-l termina, poate aşa nu are timp lenea să se instaleze.

4. Spune prietenilor la ce lucrezi şi stabileşte un deadline. Dacă piere cheful, măcar mai e un motiv să te împingă de la spate.

5. Chiar şi atunci când nu vrei să lucrezi la el dar nici nu ai altceva mai bun de făcut, uită-te puţin peste proiect; uneori cheful se comportă asemănător foamei care vine mâncând.

Nici una din cele de mai sus nu garantează realizarea proiectelor până la capăt, depinde de fiecare până la urmă. Voi ce faceţi înt-o situaţie similară?

De asta e uneori important să acorzi atenţie versurilor, altfel începi să auzi chestii ciudate. Româna se pare că sună foarte dubios pentru restul lumii, pentru că până şi melodia Dragostea din Tei de la O-zone are atâtea mesaje ascunse pentru unii… Dar înapoi la hard porn acum, alături de ce a fost odată Nightwish:

Mâţu’

Mă rog, defapt sunt 63 de secunde… Clipul de mai jos condensează acţiunea din Half Life şi Half Life 2 - foarte util pentru cei care se apucă să joace continuările (HL 2: Episode 1 & Episode 2) . Enjoy ză şou.

Mâţu’

Aşa de mult îmi place să mă uit la emisiunile mai vechi de pe Discovery, la sfârşitul cărora apar “experţii” şi vorbesc despre viitor, zicând că până la sfărşitul anului X vom avea tehnologia Y şi se va întâmpla Z. Aproape niciodată nu le nimeresc, decât atunci când prezic o mulţime lucruri deodată şi din alea vreo 2 – 3 tot au loc. Ţine cineva scorul? Contează? Până la urmă nu, pentru că în anul X vor apărea alte minţi luminate cu noi predicţii şi se va uita complet de ce s-a sugerat cu 5 ani în urmă. Am căutat pe google să văd cam ce trebuia să se întâmple până în 2008 şi rezultatele tind că confirme:

1. Ziarele digitale înlocuiesc pe cele tradiţionale

2. Internetul devine inutilizabil din cauza viruşilor

3. Celularele tipice sunt dotate cu camere de 5 MP, au GPS şi ecran flexibil

4. Armata renunţă la glonţ în favoarea laserului

5. Automobilele electrice le înlocuiesc pe cele convenţionale

Ahem… lucrurile nu s-au mişcat aşa repde, huh? Şi dacă am întreba pe unul din “experţi” în legătura cu astea, sigur va încerca să adapteze realitatea încercând să potrivească ce a zis la ce se întâmplă defapt.

Proiecţiile sunt cu totul altă poveste, atunci când iei în considerare evoluţia curentă a lucrurilor, diverşi parametrii şi eventual un factor de risc poţi spune că peste 10 ani ne putem aştepta la Y şi Z dacă progresul nu încetineşte / accelerează. Măcar proiecţiile sunt documentate şi au un raţionament clar în spate.

Dar se pare că nu toată lumea îşi face temele înainte să ne vorbească despre viitor. În plus, majoritatea acestor preziceri se fac asupra unor ani extrem de “rotunzi” de genul 1990, 2000, 2010, niciodată (sau foarte rar) auzim de “Până în 2047 vom avea X”. Oh nu, s-ar rotunji la 2050 ca apoi dacă chiar are loc ceva similar în jurul anului respectiv să poţi spune că “Ha, I told you so!”. Iar dacă nu se întâmplă e ok, pentru şi restul prezicerilor nu s-au adeverit oricum. Felicitări, eşti un expert.

Şi încă ceva, cum de aceste preziceri sunt aproape invariabil despre ceva extrem de bun sau extrem de rău? Parcă sunt scoase din burtă numai pentru a capta atenţia, ca să putem apoi visa cu ochii deschişi, gândindu-ne cât de frumos (sau nasol) va fi viitorul. Ştiţi voi, ăla cu maşinile zburătoare, sfârşitul bolilor şi foametei sau celălalt cu războiul nuclear, cu inversarea polilor magnetici şi cu meteoritul ucigaş. You decide.

Putem însă prezice cu siguranţă un lucru: în anul 2010 vor exista multe care vor face şi mai multe preziceri .

Mâţu’

Şi prin OZN mă refer desigur la navele ălora mici de au ochii cât cepele. Ah da, şi vreau să apară atunci când am şi camera foto la mine. De asemenea, un autograf ar fi drăguţ din partea lor. Din fericire putem găsi pe Internet tot ce ne trebuie pentru a ne aranja o întâlnire cu subsemnaţii.

Magazinul online Images Scientific Instruments Inc. ne pune la dispoziţie o varietate de produse care ne pot ajuta să detectăm OZN-urile şi să-i înţelegem mai bine pe prietenii noştri verzi (sau gri, în funcţie de dispoziţie). Printre acestea amintim 3 modele diferite de UFO Detector cu preţuri între 65$ şi 250$, pământ roşu din Roswell,  abţibilduri Crop Circles,  bust de extraterestru la mărime naturală şi nu în ultimul rând baterii de 9 volţi  (WTF?)

Există şi o super ofertă la UFO/Ghost Meter, pentru uimitorul preţ de numai 34.95$, mai multe detalii la ei pe site. Mă gândeam că ar putea face reclamă la TeleShopping cu chestiile astea, sigur se va găsi cineva interesat. Parcă o şi văd:

[imagini alb-negru cu un tip chinuit de soartă]

“Te cred oamenii nebun? Nu te lasă vocile în pace? Vrei să cunoşti adevărul?”

[apare o tipă în costum de baie ce ţine în mâini un bust de extraterestru]

“Noi te putem ajuta! Noul detector de OZN-uri garantează experienţe incredibile pentru numai 899 LEI! Comandă acum şi primiţi GRATUIT husa de piele, două baterii litiu şi o ascuţitoare! ”

[urmează comentariile clienţilor]

“Este uimitor! În numai două zile am găsit primul OZN în bucătărie!”

“Sunt foarte mulţumită, am slăbit 10 kilograme!”

[revine tipa cu bustul]

“Dar staţi! Comandaţi acum şi primiţi GRATUIT un bust de extraterestru original, o mostră de pământ de la Roswell şi uimitoarea carte cu instrucţiuni. Nu mai aşteptaţi, oferta este disponibilă în limita stocului!”

E clar, regizor de reclame mă fac. Şi dacă tot e vorba de extratereştrii, de ce în toate pozele au expresia aia scârbită, de parcă tocmai au mirosit ceva nasol?

Mâţu’

Paris Hilton, eşti strâmbă şi ţi se topeşte faţa. Sper să te găsesc pe Darwin Awards în curând.

ATENŢIE: Expunerea prelungită la pozele ei poate determina convulsii involuntare ale stomacului.

“Oh no, my precious goo!”

Mâţu’